eu...

Mi-e frig şi sete, încă mai rezist 
Dar nu e nimeni să-mi deschidă poarta, 
Am sufletul în mine plâns şi trist, 
La scurgerea de timp eu doar asist 
Mi-e foarte greu să mă împac cu soarta... 
Mi-am spulberat viaţa ca şi fumul 
Ce urcă-n ceruri iute şi dispare 
Eu n-am ştiut de loc a găsi drumul 
Am obosit tot căutând tărâmul 
Cu vise mari închise în zăvoare 
Acum mă învârtesc printre ruine, 
Şi viitorul e mult prea departe. 
La scurgerea de timp eu doar asist 
Mi-e foarte greu să mă împac cu soarta, 
Am sufletul în mine plâns şi trist, 
Mi-e frig şi sete, vreau să mai rezist... 
Dar nu e nimeni, să-mi deschidă poarta...